- tabiét
- s. n. (sil. -bi-et), pl. tabiéturi
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
tabiét
Look at other dictionaries:
tabiet — TABIÉT, tabieturi, s.n. Deprindere, gust pe care cineva şi l satisface cu regularitate, cu meticulozitate; obişnuinţă; p. ext. manie. ♢ loc. adj. Cu tabieturi = cu deprinderi precise şi fixe. ♢ expr. A şi face tabietul = a şi satisface un gust… … Dicționar Român
chef — CHEF, chefuri, s.n. 1. Petrecere zgomotoasă cu mâncare, băutură (şi cântec). 2. Stare de (uşoară) beţie şi de bună dispoziţie a omului care a băut. 3. Bună dispoziţie, voie bună, veselie; toane bune. 4. Voie, poftă, dorinţă. ♦ Dorinţă ciudată,… … Dicționar Român
Damietta — Damiat redirects here. For the Bulgarian wine grape also known as Damiat, see Dimiat. Damietta Capture of Damietta by Frisian crusaders … Wikipedia
apucătură — APUCĂTÚRĂ, apucături, s.f. 1. Prindere cu mâna. Smuls dintr o singură apucătură. 2. fig. Deprindere, comportare (urâtă) a cuiva. – Apuca + suf. ătură. Trimis de cata, 09.03.2004. Sursa: DEX 98 APUCĂTÚRĂ s. (mai ales la pl.) 1. v. comportare. 2 … Dicționar Român
deprindere — DEPRÍNDERE, deprinderi, s.f. 1. Faptul de a (se) deprinde. 2. Obişnuinţă, obicei. 3. Uşurinţă căpătată de a lungul timpului într o îndeletnicire oarecare; pricepere, destoinicie, dexteritate. 4. (Rar) Practică obişnuită într o îndeletnicire… … Dicționar Român
obicei — OBICÉI, obiceiuri, s.n. 1. Deprindere individuală câştigată prin repetarea frecventă a aceleiaşi acţiuni; fel particular de a se purta sau de a face ceva; obişnuinţă, învăţ. ♢ loc. adv. De obicei = de regulă, în mod obişnuit, în genere. ♢ loc. vb … Dicționar Român
obişnuinţă — OBIŞNUÍNŢĂ, obişnuinţe, s.f. Faptul de a fi obişnuit cu ceva, de a avea un anumit obicei; deprindere, obicei; datină. ♢ loc. adv. Din obişnuinţă = în virtutea deprinderii, potrivit obiceiului. ♦ (Rar) întrebuinţare. [var.: (înv.) obicinuínţă… … Dicționar Român
paidos — PAIDÓS s. v. siestă, tabiet. Trimis de siveco, 27.10.2008. Sursa: Sinonime paidós ( oáse), s.n. – Repaus. tc. paidos (Tiktin). Trimis de blaurb, 30.06.2008. Sursa: DER … Dicționar Român
poftă — PÓFTĂ, pofte, s.f. 1. Dorinţă puternică de a face sau a obţine ceva; năzuinţă, dispoziţie, chef, plăcere. ♢ loc. adv. Cu poftă = manifestând multă plăcere, cu plăcere. ♢ expr. A şi (mai) pune pofta n cui, se spune pentru a arăta că cineva este… … Dicționar Român
siestă — SIÉSTĂ, sieste, s.f. Odihna şi somnul de după prânz. [pr.: si es ] – Din fr. sieste. Trimis de RACAI, 07.12.2003. Sursa: DEX 98 SIÉSTĂ s. tabiet, (înv.) paidos. (A şi face siestă.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime siéstă s. f.… … Dicționar Român
